- moáşte
- s. f., pl. moáşte
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
moáşte
Look at other dictionaries:
moaşte — MOÁŞTE s.f. pl. (În religia creştină) Rămăşiţele mumificate din corpul unei persoane considerată sfântă; p. ext. veşmânt, parte de veşmânt sau orice alt obiect care a aparţinut unei astfel de persoane (şi căreia i se atribuie puteri… … Dicționar Român
relicvă — RELÍCVĂ, relicve, s.f. 1. Obiect rămas din trecut şi păstrat ca o amintire scumpă sau valoroasă; vestigiu. 2. (La pl.) Moaşte. – Din fr. relique, lat. reliquiae. Trimis de LauraGellner, 07.07.2004. Sursa: DEX 98 RELÍCVĂ s. 1. rămăşiţă, urmă,… … Dicționar Român
moştină — MÓŞTINĂ s. v. moaşte, moştenire, mumie, patrimoniu, succesiune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime moştínă1, s.f. (reg.) 1. timp ploios, neguros. 2. loc umed. Trimis de blaurb, 13.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
mumie — MUMÍE, mumii, s.f. Cadavru conservat printr o îmbălsămare specială. ♦ fig. (depr.) Om foarte slab, foarte palid sau lipsit de vlagă. – Din ngr. múmia, it. mummia, germ. Mumie. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 MUMÍE s. moaşte (pl.), ( … Dicționar Român
rămăşiţe — RĂMĂŞÍŢE s. pl. v. moaşte, relicve, vestigii. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
vestigiu — VESTÍGIU, vestigii, s.n. (livr.) Urmă din trecut; rămăşiţă a ceva vechi, dispărut de mult (şi care prezintă o importanţă documentară, culturală etc.). – Din fr. vestige, lat. vestigium. Trimis de ana zecheru, 04.05.2004. Sursa: DEX 98 VESTÍGIU… … Dicționar Român
